Anca Crasneanu

In Buzau…intr-o noapte alba,
Ce s-a lasat peste natura
Peste a cerului senina salba,
Pe cararea plina de frunzitura
Un toreador isi cauta arena
In timp ce se nascuse o superba fata -SAVARENA.

Se aude-un tren suierand in munti,
Ademenit de a lor adevarata prietenie
Atunci…..demult….. cand Savarena,
A cunoscut-o pe actuala “sa sora” -Elena.

E “berbec” ,cu o persoanalitate luminata,
Cateodatadin senin lacrimi pe obraz i se preling…
Dar ca sa incalzesc atmosfera incordata,
Va zic: are in limba un piercing,:)

Are prieteni …o gramada,
Ii place in fata calculatorului sa sada,
Vorbind,destainuindu-se….dar neaparat
Doar celor care o iubesc cu avedarat.

Elena pentru ea ca si o surioara,
Se cearta des…dar ce e important
Pe cat de des s-au cerat
Atat de repede s-au impacat.

La fel cu a sa verisoara
O adevarata domnisoara-Corina
Se intelege minunat.
Putem spune ca doar a Savarenei e vina
Ca o iubeste enorm toata lumea.

In valul cantecelor triste
Adora muzica la nebunie
Doar atat sa auda:
“Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce e al tau mi se cuvine mie”
Si un lucru cert ea stie
Ca lacrima-i porneste,pe obraz si curge lin
Iar in minte ganduri dupa ganduri vin.

“Acum sunt mai pustiu ca intodeaua
De cand ma simt tot mai bogat de tine…
Acum mie cel mai rau si cel mai bine”
Puterea versului are sens
Cand seara se aseaza in pat si-ntruna
Lacrimi peste lacrimi curg destul de dens,
Adormind cu ganduri plecate-n vaduri,
“Te aud in batalii din vreme in vreme
Iubita mea cu foarte mari probleme”.
Cu a ei sinceritate…scaldata-n lauri
Esti regina lacrimilor pure si sinistre
Ascunse-n inima ta ca niste astre
Cu ardoare soarele ti se inchina
Tie Savarena – nume de REGINA.

02.08.08 ,17,05